Știri și informații din Delta Dunării

Delta Dunării, cel mai tânăr tărâm al Europei, este un loc de o frumusețe naturală rară și un magnet pentru turiștii dornici de aventură și liniște. Acest loc unic, unde Dunărea îmbrățișează Marea Neagră, formează un frumos labirint de canale, lacuri și mlaștini. Situată în partea de sud-est a României, Delta Dunării este accesibilă doar cu barca, ceea ce îi conferă un farmec aparte și o izolare binevenită. Printre cele mai pitorești locații din deltă se numără satul Sfântu Gheorghe, unde turiștii pot experimenta o incursiune autentică în viața deltei, cu case tradiționale și o atmosferă liniștită. Delta Dunării oferă o gamă variată de activități pentru turiști de toate vârstele. Exploratorii pot naviga pe canalele ascunse ale deltei cu caiacul, pot face excursii ghidate cu barca pentru a observa păsările și viața sălbatică sau pot opta pentru plimbări cu bicicleta prin peisajele naturale impresionante. Pescarii pasionați găsesc aici un adevărat paradis, apele deltei fiind bogate în diverse specii de pești. Un aspect fascinant al Deltei Dunării este biodiversitatea sa extraordinară. Acest ecosistem găzduiește peste 300 de specii de păsări, printre care pelicani, cormorani și egrete, făcând din deltă un loc de neratat pentru ornitologi și fotografi de natură. Pelicanul creț, cu o anvergură a aripilor de până la 3 metri, este o prezență impunătoare și simbolică a acestui habitat. Satul Sfântu Gheorghe, aflat la confluența Dunării cu Marea Neagră, oferă și plaje sălbatice cu nisip fin, ideale pentru familiile cu copii sau pentru cuplurile în căutare de intimitate. Cu o lungime de peste 30 de kilometri, aceste plaje sunt perfecte pentru relaxare, plimbări lungi și înot în apele calme ale mării. Experiențele culinare sunt de neuitat. Turiștii pot savura preparate tradiționale locale, cum ar fi plachia de pește, storceagul și delicioasele plăcinte cu brânză. Gastronomia deltei reflectă bogăția culturală și tradițiile comunităților locale, oferind vizitatorilor o incursiune în viața de zi cu zi a locuitorilor. „Una dintre valorile noastre a fost și va rămâne grijă: pentru natură, pentru oameni, pentru moștenirea culturală. Ne asigurăm că ospitalitatea locală și obiceiurile tradiționale sunt parte integrantă a experienței turistice,” spune Octavian Moldovan, managerul general al Green Village 4* Resort. Pentru cei dornici de aventură, Delta oferă numeroase oportunități de explorare. De la plimbări cu caiacul prin canalele înguste și liniștite până la excursii cu barca în zonele sălbatice și neatinse, aventurile sunt la fiecare pas. Turiștii pot participa la sesiuni de observare a păsărilor, pot face drumeții pe plaja sălbatică din Sfântu Gheorghe sau pot explora pădurea Letea, cea mai nordică pădure subtropicală din lume, cu dune de nisip și vegetație luxuriantă. „Ne-am axat pe introducerea de activități și servicii care să îi aducă pe oameni mai aproape de natură și care să le ofere răgazul să se bucure de o experiență completă și autentică în Delta Dunării, adaptată așteptărilor actuale ale turiștilor,” explică Octavian Moldovan, managerul general al Green Village 4* Resort, subliniind eforturile pentru a crea o ofertă turistică sustenabilă și autentică. În plus, Delta Dunării este un loc de o bogăție culturală remarcabilă. Așezările tradiționale, cum ar fi satul Sfântu Gheorghe, oferă turiștilor o incursiune în viața de zi cu zi a comunităților locale. Vizitatorii pot explora casele tradiționale, pot participa la festivaluri locale și pot descoperi tradițiile și obiceiurile păstrate de secole. Deltei Dunării este esențial să i se aloce cel puțin trei zile pentru o explorare în profunzime a diversității peisajelor și a activităților oferite. „Pentru a se bucura pe deplin de frumusețea naturală și culturală a Deltei Dunării, este important să asculte poveștile pline de farmec ale barcagiilor cu care merg în excursii, să fie curioși și să respecte mediul înconjurător,", mai spune Octavian Moldovan. Turiștii pot începe dimineața cu o plimbare liniștită pe canalele Deltei, unde pot observa păsările trezindu-se la viață și pot simți aerul proaspăt și revigorant. O excursie cu barca în zonele mai puțin accesibile dezvăluie priveliști spectaculoase și fauna sălbatică în habitatul său natural. De asemenea, o sesiune de yoga în aer liber, înconjurată de peisajul idilic al deltei, oferă o modalitate excelentă de a se relaxa și de a se conecta cu natura. La amiază, turiștii pot savura un prânz tradițional cu preparate locale delicioase, cum ar fi peștele proaspăt pescuit și preparat în stil local. După-amiaza, o plimbare cu bicicleta prin satele pitorești ale deltei sau o drumeție pe plaja sălbatică din Sfântu Gheorghe oferă oportunități pentru fotografii spectaculoase și amintiri de neuitat. Pe măsură ce soarele apune, peisajul deltei capătă nuanțe aurii, creând un cadru perfect pentru relaxare și contemplare. Turiștii care vizitează Delta Dunării sunt adesea impresionați de ospitalitatea localnicilor și de autenticitatea experiențelor oferite. Interacțiunile cu comunitățile locale, participarea la activități tradiționale și degustarea mâncărurilor locale creează o conexiune profundă cu acest tărâm fascinant. Pe lângă frumusețea naturală, delta oferă și o lecție valoroasă despre armonia dintre om și natură, despre importanța conservării și despre bogăția culturală care trebuie păstrată și respectată. Sursa: Adevarul

Comisia aprobă o nouă specialitate tradițională garantată românească: „Sardeluță marinată”. Comisia Europeană a declarat admisibilă opoziția R. Bulgară, prin motivarea că respectă prevederile din legislația pe sisteme de calitate europene (Reg. nr. 1151/2012), respectiv: “Art. 18 […] 3) Dacă se demonstrează, în cadrul procedurii de opoziţie menţionate la articolul 51, că denumirea este, de asemenea, utilizată într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă pentru a distinge produse comparabile sau produse care au o denumire identică sau similară, decizia privind înregistrarea, luată în conformitate cu articolul 52 alineatul (3), poate prevedea ca denumirea specialităţii tradiţionale garantate să fie însoţită de menţiunea „fabricat potrivit tradiţiilor”, urmată imediat de numele ţării sau regiunii respective. […]” În vederea dobândirii protecției europene, documentația a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant ASOCIAȚIA „RO PESCADOR” (format din operatorii economici: DELTAICA SEAFOOD S.R.L. (procesator) și furnizor materie primă: INTERFRIG FISH S.R.L. și BBG ACCES CONSULT S.R.L.).” „Sardeluța marinată” se obține prin marinarea șprotului (se pot obține astfel trei feluri diferite, în funcție de ingredientele utilizate la marinat) și apoi umplerea acestuia cu umplutura dorită. Prin adăugarea unui sos pe bază de vin, a uleiului de floarea-soarelui sau a uleiului de floarea-soarelui cu ardei iute peste șprotul marinat și aromatizarea acestuia cu diferite ingrediente, produsul dobândește gusturi distincte, cu calități organoleptice specifice. În mod tradițional se utilizează următoarele ingrediente pentru marinarea peștelui: sare fără iod, oțet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea-soarelui, boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, frunze de dafin, piper întreg și semințe de coriandru. Denumirea produsului indică specificitatea materiei prime – șprotul cu cap și eviscerat – și metoda de preparare (marinarea). Sardina conține 1950mg de omega 3 la 80 de grame de carne, mai mult decât o porţie de somon sau ton şi, în general, decât orice alt aliment. În plus, au multă vitamina D, benefică pentru organism. Zona Dobrogei, pe categoria food, mai contabilizează și alte produse de indicație geografică protejată (IGP), cum ar fi: Scrumbia de Dunăre afumată, Plăcinta Dobrogeană sau Batogul deltaic de sturion. Comisia Europeană a schimbat de curând regulamentul de înregistrare a acestor produse, procesul fiind unul mai facil și mai scurt pentru obținerea certificării. Conform acestuia principalele categorii sunt: Denumirea de origine protejată (DOP), Indicația geografică protejată (IGP), Indicația geografică pentru băuturi spirtoase (IG), Specialitatea tradițională garantată. Sursa: DeltaDunăriiNews

Festivalul a fost creat la inițiativa Fundației ANONIMUL. Fondatorul fundației, Sorin Marin, este inițiatorul Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul si totodată este implicat din anul 2001 în proiecte culturale și sociale, Departe de sindromul “covorului roșu”. Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL este unul din cele mai importante evenimente culturale care se întâmplă în România. Alegerea locației a jucat un rol esențial, iar faptul că evenimentul se desfășoară în în Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, într-o locație izolată de mediul cotidian este, între altele, ceea ce diferențiază ANONIMUL de alte Festivaluri de Film. Noutatea și punctul de atracție al Festivalului ANONIMUL l-a constituit amenajarea unui cinematograf în aer liber, de la zero, la standardele de imagine și sunet ale unei săli de cinema, chiar în locul în care publicul se cazează (la cort), își petrece ziua în activități personale (se întâlnește cu prietenii la zona de food & beverage) pentru că, toată noaptea, să rămână conectat cu alte mii de oameni în față unui ecran de cinema, urmărind filme și intrând în contact direct, prin intermediul sesiunilor de întrebări și răspunsuri, cu cineaștii și profesioniștii implicați în realizarea acestora (regizori, actori, producători etc). În fiecare an la Festival, Sfântu Gheorghe este vizitat de invitați de marcă a cinematografiei din lumea întreagă. Printre invitații Festivalului s-au numărat personalități precum: Park Chan-Wook, Michel Franco, Nuri Bilge Ceylan, Ken Loach, Krzysztof Zanussi, Isvan Szabo, Sergei Loznitsa, Emir Baigazin, Peter Greenaway. Programul ANONIMUL cuprinde două competiții de scurtmetraje, românesti și internaționale, precum și proiecții de film de lungmetraj, urmate de întâlniri și dialoguri între cineaști și public. În fiecare an, evenimentul din Deltă este urmat de Retrospectiva ANONIMUL, care are loc în București, unde filmele proiectate se bucură de prezența unui alt public numeros. Sursa: https://festival-anonimul.ro/

Specialiștii spun că: Păsările flamingo au poposit câteva zile pe litoral nostru și în Delta Dunării pentru a se hrăni înainte de a pleca în alte țări, unde urmează a-și depune ouăle. Zgomotul produs de războiul din regiune, cât și turismul excesiv din Delta Dunării, nu le priesc. Raluca Grigore, muzeograf microrezervația din Constanța: „Sunt iubitoare de ape calde. Speciile acestea favorizează o dezvoltare a algelor și crustaceelor cu care aceștia se hrănesc. Dacă au venit din Ucraina este clar că sunt speriate de război și de tot ce se întâmplă în acea țară și au găsit refugiu la noi, în Dobrogea.” De ce nu rămân păsările flamingo în România ? Flamingo nu cuibărește în Rezervația Biosferei Delta Dunării din cauza perturbărilor produse de fotografi, turiști și alte categorii de persoane, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” ( INCDDD ). „Dacă la vecinii ucraineni, la cca 65 de kilometri, flamingo au cuibarit în acest an, la noi păsările sunt hăituite de fotografi, turiști și multe alte categorii. Orișiunde se duc flamingii, sunt urmăriți de un alai de "iubitori de natură"!”, scriau cei de la INCDDD anul trecut, pe Facebook. Acest comportament le deranjează și le împiedică să își îndeplinească activitățile obișnuite, precum hrănirea și odihna. În zonele strict protejate, cum ar fi Meleaua Sacalin, turismul este interzis, însă ambarcațiunile cu turiști continuă să hărțuiască păsările. Această perturbare a fost observată și în alte zone, cum ar fi Saraturi-Murighiol, Tuzla-Nuntasi, Sabangia și altele. „Nu numai flamingii sunt afectați ci și pelicanii, stârcii, egretele, codalbii și foarte multe alte specii acvatice! Din păcate, turismul a devenit un factor de periclitare major! În mod normal, companiile care organizează turism în zonele strict protejate, colonii (atenție, coloniile sunt acolo unde păsările cuibăresc, nu unde mănâncă ori se odihnesc), fugăresc păsările și chiar intră cu viteză în ele și multe alte abateri care nu au legătură cu ecoturismul și conceptul de rezervație a biosferei. Nu ar mai trebui sa obțină autorizația de desfășurare a activității de turism în anul următor în RBDD!”, se mai precizează în postarea INCDDD. „Interesant cum într-o țară precum Ucraina, aflată în război , flamingo ajung sa cuibăresc ( la câțiva kilometri de Romania!!!) iar la noi, nu... Anul trecut s-a stabilit o colonie de câteva sute de perechi de pelicani comuni pe malul nordic al L. Merheiul Mare. N-au apucat pelicanii nici să scoată pui ca hoardele de corsare i-au împresurat în fiecare zi. Au plecat!”, scria recent pe Facebook Mihai Marinov, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” ( INCDDD ). Am putea să atragem vizitele constante ale păsărilor flamingo dacă ar fi amenajate cuiburi artificiale pe mici insule de nisip, dar și dacă le-am oferi spațiu, spun specialiștii. „Toate aceste schimbări climatice, de fapt, determină unele specii de păsări să își mute arealele fie de iernare, fie de cuibărit. Aproape an de an avem o specie nouă pentru fauna României. În general sunt păsări de talie mică, păsări cântătoare”, a afirmat Emanuel Baltag – președinte Societatea Ornitologică Română. În urmă cu doi ani, peste 660 de exemplare au poposit pe lacul Tuzla, insă nu au cuibarit la noi în țară.

De Paşte, pe mesele tulcenilor, pe lângă ouă, cozonaci şi preparate din miel, se găsesc și produse din peşte. Tudor Vlădescu, lector al Institutului culinar al Americii din Singapore: "De-a lungul istoriei, peştele a fost simbolul abundenţei, agilităţii şi purităţii, însă uneori a fost desconsiderat pentru că se strică repede, produce boli, iar unii peşti sunt otrăvitori." "Iisus, după ce a înviat, a mâncat pește la prima masă, scrie în Evanghelii. Din acest motiv, după Înviere, oamenii mănâncă peşte. În tradiţia populară se spune că peştele este agil, iar unii oameni mănâncă peşte şi după Anul Nou. Simbolistica peştelui este legată de puritate şi de agilitate". Aşa se explică de ce, de Paşte, pe mese, sunt şi preparate din peşte pe lângă preparatele traditionale ( ouă, cozonaci, pască şi produse din carne de miel ).

În satul Mila 23, s-a deschis muzeul dedicat marelui canotor Ivan Patzaichin. Muzeul face o retrospectivă a vieții marelui canotor, iar ansamblul este format din două clădiri din lemn, stuf și lut, unde a fost integrată și casa părinților marelui sportiv. În Turnul-Observator, ce măsoară 18 metri înălțime ( cea mai înaltă structură din lemn din Tulcea ), se află medaliile pe care le-a câștigat campionul. Asadar, în localitatea pescărească din inima Deltei va rămâne vie amintirea celui care a adus acasă de patru ori aurul olimpic, dar și argintul de trei ori.

Vipera de stepă este o specie rară, în prezent aflată în declin, care populează puține zone, cu suprafațe reduse, răspândite pe un areal care se întinde din sud-estul Franței până în Moldova, însă complexul de specii din care face parte este răspândit până în Kazahstan. Rezervația Biosferei Delta Dunării este una dintre puținele zone unde încă mai există populaţii importante ale viperei de stepă, mai ales în zona cordonului litoral fiind identificate în trei zone ale acestei arii protejate: zona Perișor - Periteașca, Grindul Sărăturile - Sfântu Gheorghe și Grindul Letea. Există și alte semnalări vechi referitoare la prezența viperei de stepă la Periprava și zone unde nu a mai fost observat niciun exemplar cu ocazia investigațiilor derulate în perioada 1994 – 2013. Cum recunoaștem vipera de stepă Femelele sunt în general mai mari decât masculii. Vipera de stepă din R.B.D.D. are un bot obtuz - cu muchia anterioară a botului ușor proeminentă. Capul este alungit și puțin mai lat decât gâtul, pupila este verticală, iar irisul este de culoare portocalie sau. Plăcile (solzi de dimensiuni mari) din jurul gurii (așa-numitele supralabiale și sublabiale) sunt în general pătate, cu margini negricioase. Ca și celelalte specii de vipere din România, prezintă o bandă dorsală de culoare închisă în formă de zigzag în lungul corpului, cu o colorație variabilă, brun-gălbui, alb-cenușiu, brun-cenușiu sau cenușiu- verzui. Împerecherea la viperele de stepă are loc la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii, dar uneori poate avea loc mai devreme, în martie – aprilie. Există evidențe că femelele se reproduc o dată la doi ani. Când mușcă vipera de stepă Vipera de stepă nu este o specie agresivă, ea mușcă doar dacă este capturată sau călcată. Dat fiind că veninul său are o toxicitate redusă, mușcătura viperei de stepă nu este considerată periculoasă pentru om. Autorii studiului spun că majoritatea mușcăturilor de viperă au fost fără simptome sau numai cu simptome ușoare și moderate, cum ar fi dureri de intensitate redusă, prurit (mâncărimi), amorțeală, umflare cu sau fără eritem (roșeață) și/ sau hematom local. Foarte rar au apărut simptome grave, cum ar fi necroze superficiale sau edeme (umflături cu acumulare de lichid seros) extinse moderat sau masiv a membrelor. Dintre simptomele sistemice, cel mai frecvent s-a resimțit amețeala provocată de hipotensiune și tahicardie. Foarte rar au fost tulburări gastrointestinale (greață, vărsături). Refacerea completă a persoanelor mușcate care au dezvoltat simptome a durat între 12 ore și două săptămâni. În cazul în care cineva este mușcat de vipera de stepă, spun autorii studiului, trebuie să urmeze mai multe sfaturi ale specialiștilor. Astfel, în cazul în care persoana este din categoria de risc (persoane alergice) este bine să se ceară ajutorul medicului. În cazul în care mușcătura este la nivelul membrului superior (braț, degete), este bine să se îndepărteze orice tip de inel, brățară sau ceas. În caz în care are loc tumefiere (umflare), trebuie să se scoată sau să se lărgească îmbrăcămintea în zona mușcată. Este indicat să se aplice un bandaj de presiune la nivelul membrului mușcat, iar în caz că mușcătura este la trunchi, cap sau gât, să se aplice o presiune fermă în zona mușcată. În cazul în care apar simptome moderate sau severe, este recomandată întinderea și păstrarea extremității mușcate la nivelul corpului în vederea încetinirii pătrunderii veninului în corp. În cazul acordării primului ajutor pentru mușcătura viperei de stepă: - nu este necesară acordarea de aspirină sau alte analgezice; - nu este necesară folosirea garoului; - nu se recomandă aplicarea pe zona mușcată de comprese reci sau gheață. Este bine ca extragerea veninului să se facă numai prin folosirea pompei de vid. Sursa: Adevarul.ro - Mariana Iancu

Ordinul de prohibiție de anul acesta, un alt document „de tradiție” al unor șmecheri din domeniul piscicol, zice că începând cu 20 Marie 2023, și până pe data de 7 Iunie, șalăul și bibanul intră în prohibiție pe întreg teritoriul României. Totodată, se încheie așa-zisa prohibiție la știucă, insă, mai are o perioada de prohibiției, cea generale, între 9 Aprilie și 7 Iunie, inclusiv. Absurditatea acestor perioade de "prohibiții speciale" ar fi ilare pentru oricine. Cum pot fi protejate aceste specii, odată ce este permis pescuitul cu setca pentru alte specii, aceasta fiind o unealtă de pescuit ce nu face distincție între speciile capturate !? ....... În 2018, guvernatorul RBDD, Mălin Mușetescu, a afirmat că specia trebuie să fie în prohibiție tot timpul anului, dar numai pentru pescarii recreativi, cei comerciali să poată pescui în voie...... Mai mult decât atât, a propus și obținut o mărirea a cotei pentru pescuitul industrial de la 138 de tone la 313 tone – mai mult cu 175 de tone față de anul precedent, pe când nu era guvernator. Lucrurile au continuat și în mandatul lui Ion Munteanu, care a lărgit plaja interdicțiilor la reținere și pentru crap, somn și șalău, dar tot pentru pescarii recreativi. Așa i s-a părut că e bine, declara nonșalant-științific. Această tevatură managementului pescuitului continuă și azi ! ........ Pentru 2023 cota la știucă a fost diminuată la numai 50 de tone, dar pentru cunoscătorii Deltei Dunării sunt doar niște cifre înșirate într-un tabel..... Pescarii, indiferent de forma de pescuit practicată, răspund în fața legii dacă sunt găsiți în prohibiție cu aceste specii. Mai mult, deținerea și transportul constituie infracțiuni, iar pe teritoriul RBDD sancțiunea contravențională pentru fiecare exemplar este de la 5.000 la 10.000 de lei.

ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2023. Având în vedere Referatul de aprobare nr. 353 din 10 ianuarie 2023 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 105.521 din 19 ianuarie 2023 al Direcției generale biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, luând în considerare prevederile: - art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare; - art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003; - art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare; - art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin: Zone și perioade de prohibiție Art. 1. — (1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin. Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie—30 mai 2023 inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie—30 mai 2023 inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv. Art. 2. — Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale. Art. 3. — (1) Se declară zone de protecție pentru resursele acvatice vii: 500 m amonte și aval măsurați pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puțin un picior în albia minoră a cursurilor de apă; Râul Mureș în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR); Râul Mureș în zona localității Cristești, în spatele combinatului chimic Azomureș — 1.400 m de la țeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64”N, 24°29’44.01”E (mal drept amonte) și 46°30’35.90”N, 24°28’53.49”E (mal drept aval); Râul Mureș în zona localității Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46.27’40.16”N, 24.03’40.43’E (mal drept amonte) și 46°26’07.59”N, 24°03’34.54”E (mal drept aval); Râul Mureș în zona localității Morești — 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele având coordonatele 46°29’17.05”N, 24°26’24.52”E (mal drept amonte) și 46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E (mal drept aval); Râul Mureș în zona localității Chinari — 500 m (250 m amonte și aval față de curbă) — „la terenul de fotbal”, având coordonatele 46°36’11.51”N, 24°35’29.37”E (mal drept amonte) și 46°36’01.31”N, 24°35’20.75”E (mal drept aval); Râul Mureș, în zona Vălenii de Mureș, de la podul pietonal de trecere peste Mureș — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60”N, 24°47’33.23”E și 46°53’07.61”N, 24°47’19.59”E; Râul Mureș, în zona Brâncovenești la baraj — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13”N, 24°46’00.82”E și 46°50’50.77”N, 24°45’57.29”E; localitatea Chinari la țeava de gaz — 600 m (400 m aval și 200 m amonte față de țeavă), având coordonatele 46°36’01.64”N, 24°35’18.12”E (mal drept amonte) și 46°35’44.11”N, 24°35’08.82”E (mal drept aval); Râul Mureș, în zona Cristești de la canalul de scurgere a fabricii de bere Heineken — 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03”N, 24°27’25.36”E și 46°29’55.30”N, 24°27’34.46”E; Râul Mureș, 150 m amonte și aval de podurile care traversează râul Mureș; Râul Mureș în zona localității Târgu Mureș, 300 m amonte Baraj Priză I, inclusiv Brațul Mort și pârâul Cotuș (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuș în râul Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E — 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E; Râul Crișul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9”N 21°48’39.2”E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crișurilor Tărian 47°5’17.16”N 21°47’2.01”E; Râul Crișul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38’’N 21°50’16.25”E și amonte 47°4’47.13”N 21°50’49.84”E de priza de apă Stație sortare balastieră Aquaserv Sântion; Râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 — până la 200 m aval confluența cursului principal al Oltului cu brațul secundar având coordonatele — latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri; Râul Mureș în zona localității Chețani. (2) În zonele menționate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie și 1 noiembrie—31 decembrie, fără a aduce atingere perioadei de prohibiție prevăzute în prezentul ordin. Art. 4. — Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele: Râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costești și confluența cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadelor de prohibiție prevăzute la art. 1 alin. (2); Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 și până la confluența cu canalul Răducu, tot timpul anului; Lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheș, tot timpul anului; Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului; Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea); Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada 7 iunie—1 noiembrie, pentru pescuitul recreativ/sportiv; Cursul vechi al brațului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km: 16—20, 29—44; 49—58; 64—84, tot timpul anului; brațul Sfântu Gheorghe de la km 22—25, pe o durată de 60 de zile în perioada în perioada 1 martie—30 martie 2023 și 15 octombrie—13 noiembrie 2023, cu excepția pescuitului scrumbiei fără a aduce atingere art. 7 lit. a); Lacul Cuejdel — rezervație naturală din județul Neamț, tot timpul anului; Canalul dintre lacul Puiu și lacul Roșu de pe teritoriul RBDD tot timpul anului; Râul Bistrița Aurie de la izvoare până la pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4”N, 25°02’37.1”E, tot timpul anului; Brațul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităților Sărata-Colun, având coordonatele — latitudine 45.768266, longitudine 24.490176 până la confluența cu cursul principal al Oltului, având coordonatele — latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului; Brațul secundar al râului Olt din zona localității Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig, având coordonatele — latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 până la confluența cu cursul principal al Oltului, având coordonatele — latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului; Albia veche a râului Olt, din dreptul localității Turnu Roșu, având coordonatele: latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 — latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului; Pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului; Pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului; Râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: Localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval și 250 m amonte față de curbă), având coordonatele 46°44’18.46”N, 24°42’26.13”E (mal drept amonte) și 46°44’3.13”N, 24°42’15.09”E (mal drept aval); Aval de podul rutier Sălard — 1.000 m având coordonatele 46°56’39.72”N, 25°03’56.34”E (mal drept amonte) — 46°57’07.08”N, 25°04’09.57”E (mal drept aval); Localitatea Târgu Mureș, amonte de Barajul Priză I „cart. Aleea C” — întreg Brațul Mort (partea dreaptă a râului Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E— 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E; Localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză I — 500 m în aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26”N, 24°34’02.87”E—46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E; Localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză 2 „Ady”, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră, având coordonatele 46.32’40.95”N, 24.31’53.15”E (mal drept amonte) și 46°32’27.18”N, 24°31’32.20”E (mal drept aval); râul Mureș în dreptul localității Gălăloaia — podul Borzia; se interzice pescuitul cu setci în perioada 9 aprilie— 30 noiembrie inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare — zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal Periteașca — limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89): 44°38’13.67”N; 29°11’29.11”E 44°40’35.49”N; 29°20’30.49”E 44°48’21.83”N; 29°19’27.84”E 44°46’12.25”N; 29°08’20.08”E; Rrâul Târnava Mare, în perimetrul orașului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului; ș) Pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș, tot timpul anului; Râul Ponor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului; ț) Râul Izvor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului; Râul Crișul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului; Râul Romoșel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului; Râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu râul Mare, tot timpul anului; Râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; Râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; Râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; Râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu râul Mare, tot timpul anului; Râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; Râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; Râul Slaști de la izvoare până la confluența cu râul Cerna, tot timpul anului; Râul Someșul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localității Beclean, tot timpul anului; Râul Someșul Mare, 200 m aval și amonte de la confluența cu râul Sieu, tot timpul anului; Râul Șieu, 200 m amonte de la confluența cu râul Someșul Mare, tot timpul anului; Râul Mureș, județul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” și „Del Bono”, având coordonatele 46°7’44”N, 21°29’18”E (amonte) și 46°8’9”N, 21°28’12”E (aval), tot timpul anului; Râul Timiș, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier și podul de beton, tot timpul anului; Râul Timiș, localitatea Șag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată și până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului; Râul Timiș, 300 m aval de pod rutier Albina de pe șoseaua Timișoara—Buziaș, tot timpul anului; Râul Buzău cu afluenții săi, amonte de confluența cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului; Pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului; Brațul Chilia, zona km 72—77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie—18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin; Fluviul Dunărea, zonele Mm 53—54 (Isaccea), Mm 64,5—65,5, Mm 67—68,5 (Groapa Catargului și Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin; Brațul Borcea, zona km 37—41 (Stelnica—Fetești), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie—4 iunie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv; Zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, tot timpul anului; Zona bazinului Dunărica (braț Smârda) de la confluența cu brațul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului; șș) Zona Rezervației Marine Vama Veche—2 Mai, delimitată de coordonatele: Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei A: 257164; 788456 și, respectiv, 256493; 788501 257052; 787992 256509; 788802 259130; 788415 256202; 788814 259167; 788447 256190; 788515 Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 260634; 788334 260642; 800173 254039; 800173 255143; 788425 Coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează: Sectoarele zonei A: 43°45’25,394”; 28°34’49,673” și, respectiv, 43°45’03,625”; 28°34’50,360” 43°45’22,434”; 28°34’28,744” 43°45’03,712”; 28°35’03,824” 43°46’29,049”; 28°34’51,717” 43°44’53,764”; 28°35’03,754” 43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388’’ Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 43°47’17,817”; 28°34’51,065” 43°47’00,814”; 28°43’39,704” 43°43’27,240”; 28°43’26,172” 43°44’20,064”; 28°34’44,310”, tot timpul anului; Interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28°31’E) până la podul metalic pentru cale ferată (43°48 N, 28°32’E), tot timpul anului; țț) Râul Șușița Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului; Râul Avrig parte superioară — amonte Poiana Neamțului, coordonate 45°38’06.1”N 24°28’19.5”E — până la izvoare, tot timpul anului; vv) Râul Jibrea afluent drept al Avrigului — amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0”N 24°25’41.7”E — până la izvoare, tot timpul anului; ww) Lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului; xx) Lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului; Valea Stezii superioară — afluent Pila Moale 45°40’34.6”N 23°59’22.4”E — până la izvoare, tot timpul anului; Sebeșu de Sus, valea Moașei superioară 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — până la izvoare, tot timpul anului; aaa) Râul Mare Cibin — afluentul Beșineu de la pod Niculești 45°39’13.9”N 23°50’27.9”E — până la izvoare, tot timpul anului; bbb) râul Mic Cibin — afluenți Foltea, Rudarilor, Comenzi — de la confluența cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului; ccc) Râul Vâlsan de la baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6”N 24°42’28.4”E — 45°13’04.4”N 24°46’42.7”E, tot timpul anului; ddd) Lacul Pecineagu, tot timpul anului; eee) Pârâul Țibău de la izvoare până la confluența cu râul Bistrița Aurie, tot timpul anului; fff) Pâraiele Iapa, Tarcău și Sabasa din județul Neamț, tot timpul anului; ggg) Râul Târnava Mică în zona localității Sângeorgiu de Pădure — 550 m amonte pod rutier, tot timpul anului; hhh) Râul Târnava Mică în zona localitatea Sângeorgiu de Pădure — 200 m aval pod cale ferată, tot timpul anului; Pârâul Răstolița, de la gura tunelului de la baraj până la gura de vărsare, tot timpul anului. Art. 5. — (1) În zonele și perioadele menționate la art. 3 și 4 sunt interzise: - pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii; - lucrări în zona malurilor, taluzurilor și albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, arborilor și arbuștilor, extragerea de nămol, nisip și pietriș. Prin excepție, activitățile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situații: - când pescuitul se desfășoară în scop științific; - din considerente de prevenire a calamităților naturale; - realizarea de obiective noi declarate de interes și securitate națională potrivit prevederilor legale, precum și realizarea lucrărilor de întreținere și reparații la obiectivele și construcțiile existente. CAPITOLUL II Specii și perioade de prohibiție Art. 6. — (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează: - știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1; - șalăul și bibanul, în perioada 20 martie — 7 iunie inclusiv; - pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului; - coregonul și lipanul, tot timpul anului; - păstrăvul de mare, tot timpul anului; - păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și 1 octombrie—31 decembrie; - sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific; - racul de râu (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie — 31 decembrie inclusiv; - capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 15 iunie — 16 august inclusiv; - racul (Astacus leptodactylus), pentru femele, în perioada 1 ianuarie — 9 aprilie, inclusiv și 1—30 septembrie și 1 noiembrie — 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1— 30 septembrie și 1 noiembrie — 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”; - linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie — 6 iulie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. În apele Mării Negre se interzic: - reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie — 15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie — 30 noiembrie inclusiv; - reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului; - pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific; - pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie—15 mai inclusiv; - pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE). Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie — 15 iunie inclusiv. Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reținute pe timpul pescuitului va fi de cel puțin 45 cm (lungime totală). Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an. Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de pești, altele decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate. Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam-traulului” în perioada de prohibiție a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, la propunerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” — INCDM Constanța, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură la fiecare ieșire/intrare din/în port a ambarcațiunilor. Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3 kg, dintr-o singură specie. În mod special, în râul Someșul Cald, de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni până la confluența cu lacul Beliș, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ râul Târgului Superior (afluenții care confluează în lacul Râușor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râușorul, râul Târgului amonte de lacul Râușor, râul Doamnei Superior de la izvoare — baraj Baciu, lacul Urlea din județul Brașov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluența cu râul Mureș, Bistrița Aurie de la pod Rotunda 47°33’36.4”N 25°02’37.1”E până la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E și de la pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E până la pod rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E, pârâul Țibău de la izvoare până la confluența cu Bistrița Aurie, râul Sadu Inferior — amonte lac Ciupariu 45°38’37.1”N 24°05’50.2”E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8”N 24°01’22.0”E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluența cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniș (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, județul Timiș, râul Someșul Mare Inferior, limite podul Cârțivav coordonate GPS — 47°26’22”N 24°53’27”E, până la Podul Anieșului coordonate GPS 47°24’46”N 24°46’09”E, Valea Iadului de la izvoare până la baraj Leșu și de la Pod 46°51’17.5”N 22°40’01.9”E — Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release). În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele — Baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluența cu râul Bistrița Aurie 47°34’15.1”N 25°07’40.6”E, râul Bistrița Aurie de la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E până la pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E și de la pod rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E până la confluența cu pârâul Puciosu 47°26’30.0”N 25°18’15.9”E, pe Valea Iadului între Baraj Leșu — pod 46°51’17.5”N 22°40’01.9”E și baraj Munteni — confluență cu Crișul Repede, Sebeșul de Sus — aval Sebeșul de Sus (Valea Moașei) de la 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — confluența cu râul Olt, Sebeșul de Jos — Izvoare confluența cu Sebeșul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluența cu râul Olt, respectiv Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei și râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluența cu râul Cibin, râul Mare și râul Mic Cibin de la izvoare până la confluența cu lacul Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluența cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval lac Ciupariu — confluența cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluența cu râul Cibin și lacul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra — Bucunici confluența cu râul Sebeș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reținerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală. În râul Someșul Rece, de la izvoare până la confluența cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a județului Cluj: Floroiu, Beliș—Fântânele, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reținerea speciei clean până la data de 10 august 2022. Art. 7. — Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor rizeafcă și scrumbie de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel: - pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 20 martie — 29 martie 2023 inclusiv; - pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 24 martie — 7 aprilie 2023 inclusiv; - pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 zile, în perioada 2 aprilie — 16 aprilie 2023 inclusiv; - pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 11 aprilie — 28 aprilie 2023 inclusiv; - pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române; în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării. Art. 8. — Prin excepție de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 5 aprilie — 14 aprilie 2023 inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. CAPITOLUL III Dispoziții finale Art. 9. — (1) Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor. (2) Pentru golful Musura, perioada de prohibiție se poate prelungi, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor. Art. 10. — (1) Caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, cu modificările și completările ulterioare. Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20’N) până la granița cu Bulgaria (43°44’N). Se interzice utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N). Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie—30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 100 cm și a setcilor când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm. Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 7 iunie—30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Somova — Parcheș, Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului. Pentru golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire și taliene. Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate. Fără a aduce atingere prevederilor art. 1, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepția pescarilor autorizați care au arondată ca zonă de pescuit comercial Dunărea și brațele Dunării, tot timpul anului. Se interzice pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 50 m. Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile și canalele care nu sunt menționate în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie—9 aprilie. Exemplarele din orice specie de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice capturate în activitatea de pescuit comercial, recreativ/sportiv și familial sub dimensiunile minime legale vor fi eliberate imediat în mediul natural, indiferent de starea în care se află. Pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/ sportiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea. Art. 11. — (1) Capturarea speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A și 4 B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanțe de urgență. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic. Art. 12. — (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităților de acvacultură. (2) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte și în prezența reprezentanților Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură. Art. 13. — Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare. Art. 14. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 57/675/2022 privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022, publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 295 din 25 martie 2022, se abrogă. Art. 15. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Sorin Moise, secretar de stat Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna

Recunoscându-se rolul deosebit de important şi necesitatea unei abordări clare şi integrate a conştientizării publicului (mai ales a comunităţilor locale), ARBDD derulează activităţi de informare şi de educaţie de mediu prin centre de informare. Scopul acestor centre îl constituie promovarea rolului şi importanţei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Prin centrele de informare, atât cele existente cât şi cele propuse a se realiza, ARBDD a urmărit atingerea următoarelor obiective: Formarea unei mentalităţi pozitive şi active de protejare a resurselor naturale regenerabile, de integrare armonioasă a activităţilor umane în echilibrul deltaic Îmbunătăţirea capacităţii populaţiei de a înţelege complexitatea mediului înconjurător, a conceptelor de rezervaţie a biosferei şi dezvoltare durabilă, a faptului că integritatea, calitatea şi productivitatea ecosistemelor naturale condiţionează starea de sănătate şi bunăstarea comunităţilor locale Creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei locale şi atragerea sprijinului şi participării sale la luarea deciziilor de administrare a RBDD Asigurarea unei bune informări şi creşterea nivelului de conştientizare a vizitatorilor şi a turiştilor Asigurarea unui sistem flexibil, atractiv şi eficient de educaţie de mediu pentru copii şi tineri Facilitarea comunicării şi colaborării între organizaţii neguvernamentale, şcoli, autorităţi publice, mass-media, specialişti, oameni de afaceri şi publicul larg, în vederea rezolvării problemelor mediului înconjurător existente. 1. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică TULCEA Program de funcţionare al centrului de informare: Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 08:00 – 16:30; Vineri: 08:00 – 14:00; Sâmbătă, Duminică - închis 2. Centrul de Vizitare SULINA Program de funcţionare al centrului de vizitare Luni – închis Marţi, Miercuri, Joi, Vineri: 08:00 -15:00; Sâmbătă, Duminică 08:00 -11:00; Centrul de Vizitare de la Sulina, situat pe malul Dunării, furnizează vizitatorilor o experienţă legată de caracterul natural şi cultural unic al sectorului pontic al RBDD. Este o sursă de încurajare a unei mai largi explorări a Deltei Dunării şi de stimulare a vizitatorilor pentru explorarea oraşului Sulina. Centrul de Vizitare Sulina, inaugurat în anul 2016, a fost realizat în cadrul Proiectului “Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii sectorului pontic din RBDD prin conştientizare, informare, vizitare”, acronim ( RBDD-CIV) Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Realizat într-un concept modern, păstrând însă elementele tradiționale deltaice, interpretativă a Centrul de Vizitare de la Sulina își focalizează interpretarea tematică pe povestea regiunii bio-geografice marin/costiere a Mării Negre, cu flora, fauna, geologia ei distinctă, şi interacţiunea omului cu istoria naturală şi peisajul. Centrul reprezintă o poartă-cheie pentru vizitatori, promovând înţelegerea regiunii, oportunităţi pentru explorarea ei, influenţând pozitiv comportamentul vizitatorilor. Este o parte importantă a unei reţele în dezvoltare de centre de vizitare şi o componentă intrinsecă a planului de management al vizitatorilor şi de zonare al Rezervaţiei Biosferei. Având în vedere rolul educativ, Centrul de Vizitare Sulina, găzduiește activități de informare și conștientizare, precum și ateliere practice și artistice, privind multitudinea de aspecte ale biodiversității Rezervației Delta Dunării, privind teme de importanță mondială (cum ar fi: poluarea, modificări climatice, drepturile omului, zonele urbane, dezastre naturale, drepturile copilului, etc..), privind obiceiuri și activități tradiționale. În cadrul acestor activități, dar și în cadrul celebrărilor evenimentelor de mediu, sunt puse la dispoziția elevilor, materiale informative, video și audio, referate, prezentări power – point, precum și posibilitatea de a observa în mijlocul naturii, prin vizite în teren, aglomerări de păsări, plante strict protejate, cum este volbura de nisip de pe plaja Sulina. 3. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică din CRIŞAN Program de funcţionare al centrului de informare în timpul sezonului turistic (mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie): Luni – închis Marţi, Miercuri, Joi, Vineri: 08:00 -16:00; Sâmbătă: 08:00 -12:00; Duminică – închis Program funcționare al centrului de informare în perioada Noiembrie – Aprilie Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 08:00 – 16:30; Vineri: 08:00 – 14:00; Sâmbătă, Duminică - închis 4. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică CHILIA VECHE Program de funcţionare al centrului de informare în timpul sezonului turistic (mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie): Luni – închis Marţi, Miercuri, Joi, Vineri: 08:00 -16:00; Sâmbătă: 08:00 -12:00; Duminică, Luni – închis Program funcționare al centrului de informare în perioada Noiembrie – Aprile Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 08:00 – 16:30; Vineri: 08:00 – 14:00; Sâmbătă, Duminică - închis 5. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică MURIGHIOL Program funcționare al centrului de informare în perioada Noiembrie – Aprile Luni, Marţi, Miercuri, Joi: 08:00 – 16:30; Vineri: 08:00 – 14:00; Sâmbătă, Duminică - închis 6. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică SF. GHEORGHE – Temporar închis Program de funcţionare al centrului de informare în timpul sezonului turistic ( Iulie, August, Septembrie, Octombrie ): Luni – închis Marţi, Miercuri, Joi, Vineri: 10:00 -18:00; Sâmbătă: 10:00 -14:00; Duminică – închis 7. Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică GURA PORTIŢEI – Temporar închis Program de funcţionare al centrului de informare în timpul sezonului turistic ( Iulie, August, Septembrie): Luni – închis Marţi, Miercuri, Joi, Vineri: 10:00 -18:00; Sâmbătă: 10:00 -14:00; Duminică – închis

Care sunt locațiile autorizate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării unde te poți caza la casu'e / bungalouri și vile, dar și locuri de campare ? ARBDD ( Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ) informează vizitatorii că în Rezervația Deltei Dunării este interzisă instalarea corturilor, cu excepția locurilor de campare autorizate, amenajate și dotate corespunzator cerințelor igienico-sanitare. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor, îmbolnavirilor și altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilitati igienico-sanitare, cât și pentru prevenirea efectelor negative asupra speciilor și habitatelor naturale, generate de cele mai multe ori de comportamentul turiștilor ce campează în asemenea locuri. Locatii autorizate: - Camping „Delfinul” – Sfântu Gheorghe - Camping „Campoeuroclub Partizani” – Partizani - Hostel pentru tineret Sulina – Sulina, Strada a II-a, nr.1. - Camping Mihaela – Crișan, str. Principala, nr. 50 - Sat de vacanță „La Eden” – Gura Portiței. - Bungalow Corbu Golf - Corbu, jud. Constanta

COMUNICAT DE PRESĂ cu privire la prelungirea termenului de valabilitate a tuturor actelor de reglementare emise în anul 2022, utilizate în activitatea de pescuit comercial în perimetrul RBDD, până la sfârșitul perioadei de prohibiție din anul 2023. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunță că în baza atribuțiilor și prevederilor legale în vigoare a stabilit prin Decizia Guvernatorului ARBDD nr. 514 din data de 28.12.2022 prelungirea până la sfârșitul perioadei de prohibiție din anul 2023 a termenului de valabilitate a tuturor actelor de reglementare emise în anul 2022 pentru activitatea de pescuit comercial în perimetrul RBDD. Decizia a fost adoptată având în vedere că este necesară publicarea Ordinului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2023 și a Ordinului privind nominalizarea punctelor de debarcare și a centrelor de primă vânzare în vederea desfășurării activității pe anul 2023. Persoanele fizice și juridice autorizate să desfășoare activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) sunt obligate să dețină asupra lor toate documentele necesare desfășurării activității de pescuit comercial, conform prevederilor legislației în vigoare și a Deciziei Guvernatorului ARBDD. Decizia a fost emisă în conformitate cu următoarele acte normative: - Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării" cu modificările și completările ulterioare; - H.G. nr. 1217/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice ale ARBDD, cu modificările și completările ulterioare; - Ordinul nr. 126/807/2017 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate; - OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura cu modificările și completările ulterioare.

Guvernatorul ARBDD, Gabriel Marinov, a propus ca tarifele de intrare în Delta Dunarii sa creasca cu 680% din 2023 si astfel este posibil ca Ministerul Mediului sa aprobe noile tarife pentru serviciile prestate de Administratia Biosferei Delta Dunarii incepand cu 01 Ianuarie 2023. In acest moment un turist, pentru a intra in rezervatie, ar trebui să achite 5 Lei pentru un permis de acces de o zi, 15 Lei pentru un permis de acces de o saptamana si 30 Lei pentru un permis de acces pe tot anul. Noul Proiect ARBDD ar creste tarifele la 30 Lei pe zi, 60 Lei pe săptămânal și 200 Lei pe an Creșterile pot varia între 200% si 680%.Un permis de intrare cu masina costa acum 100 Lei pe an, iar in 2023 va costa 300 Lei pe an. Guvernatorul Deltei Dunării spune ca, marirea prețurilor a fost discutată mai întâi între Asociațiile de pescari și operatorii din turism. Discutiile au durat cinci luni și au avut loc în contextul înăspririi sancțiunilor pentru cei care încalcă regulile rezervației naturale.

„Riscăm să vedem o Deltă cu mai multă agricultură decât pescuit sau decât stuf şi, implicit, cu mai puţine specii de floră şi faună de care să se bucure şi turiştii”, avertizează directoarea executivă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă. Aceasta a amintit că eforturile pe care ARBDD le face pentru a menţine un nivel optim al apei în Rezervaţie care se concretizează în cele trei proiecte de decolmatare şi a precizat că în momentul de faţă, în ciuda eforturilor, mai mult de jumatate din suprafaţa Rezervaţiei are un nivel scazut. "Ştiu că există şi acest curent de a lăsa natura să-şi urmeze cursul ( situaţie ce s-ar concretiza prin transformarea Deltei Dunării în zonă de uscat,.....), dar dacă se prelungeşte perioada de secetă sau dacă schimbările climatice vor duce la temperaturi din ce în ce mai înalte şi vom avea veri tot mai lungi şi caniculare, atunci chiar riscăm să vedem o Deltă cu mai multă agricultură decât pescuit sau decât stuf şi, implicit, cu mai puţine specii de de floră şi faună de care să se bucure şi turiştii Deltei. Altfel spus, nu doar că nu vom mai avea o Rezervaţie a Biosferei, ci Delta isi va pierde si statutul. Nu ştim dacă cineva îşi doreşte acest lucru şi de aceea ARBDD depune eforturi în sensul de a păstra procentul cat mai mare de apă şi vegetaţie", a mai spus directoarea executivă a ARBDD, Viorica Bîscă, pentru Agerpres. Aceasta a expus clar faptul că, fără apă, speciile de floră şi faună din Deltă nu au cum să supravieţuiască şi a subliniat necesitatea lucrărilor de decolmatare, chiar dacă acestea sunt foarte costisitoare şi trebuie făcute periodic. "Este o zonă în care toate speciile de floră şi faună depind de nivelul apei, de circulaţia şi de debitul normal al apei. În asemenea zone, lucrările de decolmatare trebuie să aibă o ritmicitate în funcţie de condiţiile meteo şi de tipurile de activităţi care se desfăşoară acolo. Sedimentarea este continuă si pentru a asigura o circulaţie normală a apei, sunt lucrări care trebuiesc programate anual. În mod normal, lucrările trebuie făcute în regim continuu pe diverse zone, pentru că obturarea pe anumite zone produce dereglări în zonele adiacente", a mai spus Viorica Bîscă. Conducerea ARBDD a precizat că, reducerea nivelului apei din Rezervaţie nu va duce la imposibilitatea de a accesa anumite localităţi, dar în unele zone turiştii nu vor mai avea acces decât cu bărci cu vâsle, iar eutrofizarea apei duce la scăderea resursei piscicole şi a aglomerărilor de păsări. În opinia sa, dacă debitul Dunării nu va creşte, nici nivelul apei din Rezervaţie nu se va modifica, iar o soluţie pentru ca lucrările de decolmatare să fie cât mai eficiente este studiul de modelare hidraulică, ce va fi realizat printr-un proiect finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. "Acela ar putea face o previzionare a zonelor care se vor colmata şi, odată ce am şti zonele în care urmează ca nivelul apei să fie din ce în ce mai redus, acelea ar putea fi planificate pentru un program multianual de decolmatare şi atunci, categoric, s-ar păstra un flux al apei mult mai bun", a conchis directoarea executivă Viorica Bîscă. În urmă cu aproape două luni, aceasta a atras atenţia asupra faptului că efectele schimbărilor climatice sunt palpabile în Rezervaţie şi că dacă prin anul 2016 autorităţile interveneau o dată la trei ani pentru decolmatarea unei zone, în ultimii ani s-a constatat că intervenţiile trebuie făcute anual. Începând de anul trecut, în Deltă, prin trei proiecte finanţate de Uniunea Europeană, se desfăşoară lucrări de decolmatare a circa 150 de kilometri de canale, valoarea totală a acestora fiind de peste 60 de milioane de lei. Colmatarea este un fenomen natural, specific zonelor umede, caracterizat prin reducerea nivelului apei dintr-o zonă, iar datorită acestui fenomen Delta este denumită şi "cel mai tânăr pământ al Europei".

Dezbatere preliminară a Ordinului de prohibiție la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Într-o dezbatere organizată ieri la sediu A.R.B.D.D., s-a ținut prima întâlnire a "stake-holder-ilor" pescuitului din Deltă. La ședința ce a fost condusă de guvernatorul Gabriel Marinov au participat reprezentanți ai ARBDD, ICDEAPA, ai federațiilor de pescari comerciali, ai cherhanalelor și oameni de afaceri din acest domeniu. Alături de aceștia au fost prezenți și reprezentanți ai societății civile, cum ar fi: Cornel Țacu - Asociația Pescarilor Recreativi ( APRS.RO ) și Ovidiu Ghionu - Fundația „La Porțile Deltei”. A fost prezentata o variantă a actului normativ ce a fost discutată cu o zi în urmă la sediul ANPA, în calitate de inițiator legal al acestui ordin. Articolele au fost dezbătute și fiecare dintre cei prezenți si-au susținut interesele cu sau fără agrumente valide, astfel, la sfarșit rezultând un draft colorat în roșu pe punctele sensibile, în special cele cu restricții in ceea ce privește pescuitul. S-au negociat variante și formulări care au creat discuții aprinse. Un reprezentant ARBDD, iritat de repetatele intervenții ale reprezentanților pescarilor comerciali, a propus modificarea titulaturii ordinului din cea de "Protecție a resurselor acvatice vii" în aceea de "Protejare a pescarilor comerciali", bineînțeles, în mod ironic. Cea mai importantă propunere pentru resursa piscicolă din Delta Dunării se referă la interzicerea folosirii setcii pe lacurile și canalele din Deltă, cu excepția brațelor Dunării. Deși cuprinsă inițial în OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, prevederea a fost înlăturată și astfel s-a ajuns în situația actuală de faliment a pescuitului sălbatic, chestiune reclamata și de reprezentanții ICDEAPA Galați. Deși cu un grafic în scădere radida a cantităților de pește raportate anual, în ultimii ani politica națională a fost aceea de marire a lungimii și rezistenței setcii, dar si a suprafeței acesteia. Dat fiind faptul ca noile materiale din care aceasta este confecționată ( foarte rezistente și aproape invizibile pentru pești ), se întrevede un peisaj sumbru al impactului acestor unelte de pescuit în ceea ce priveste piscicultura ecologică din rezervația Biosferei Delta Dunării. Referitor la pescuitul recreativ / sportiv, guvernatorul Marinov a propus posibilitatea reținerii capturilor de somn și crap, în limita a 5 kg / zi sau un singur exemplar mai mare de 5 kg, totuși în continuare păstrîndu-se interdicția reținerii speciilor de știucă și șalău, așa cum aceasta a fost introdusă. Asociația Pescarilor Recreativi/Sportivi a susținut că "aceste interdicții nu au un impact semnificativ asupra evoluției acestor specii" și că "acestea au fost introduse arbitrar, creându-se o falie discriminatorie între pescuitul recreativ / sportiv și cel comercial". Într-o variantă de compromis s-a propus ca, pescarii recreativi să poată reține câte un singur exemplar din cele două specii, pe zi. În prisma noilor argumente, reprezentați ICDEAPA și reprezentanții federațiilor de pescari comerciali, au aprobat această variantă, ca si variantă de compromis, care totuși înlătură caracterul discriminatoriu al unei alte măsuri contrare. În susținere a intervenit și reprezentantul Fundației „La Porțile Deltei”, arătând că, pe lângă discriminare s-au produs diferențe între categoriile sociale de pescari, unii vizibil favorizați, legea aprevăzând astfel de situații, preîntâmpinarea acestora fiind statuată în art. 24 din OUG nr. 23/2008, din care s-a citat: „În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit recreativ, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel: ….... e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte / zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;”. Ordinul de prohibție anual reflectă managementul resursei piscicole și arată interesul statului român de refacere și exploatare sustenabilă a acestei resurse. Protejarea și exploatarea economică a peștelui este fundamentală pentru zona Deltei Dunării, ce graviteaza în jurul capacității de regenerare și refacere a acestei resursei, esențială pentru viața socială, economică și culturală a zonei. Pericolul exploatării la exagerate ar trebuie înțeles în primul rând de locuitorii Deltei Dunării, dar și de autoritățile responsabile cu ocrotirea mediului și habitatelor naturale.